Bullying emoțional în mediul școlar: ce indică mărturiile despre clasa Gabrielei Irimia
Educația reprezintă o componentă esențială în formarea viitoarelor generații, iar mediul școlar trebuie să asigure nu doar instruirea academică, ci și un climat sigur și echilibrat emoțional. Fenomenul de bullying, în special cel de natură psihologică, necesită o atenție deosebită și o reacție instituțională bine structurată pentru a preveni consecințe pe termen lung asupra dezvoltării copiilor.
Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic în cadrul Questfield International College
O investigație recentă a scos în evidență acuzații formulate de părinții unor elevi din clasa a III-a a Școala Questfield Pipera, care susțin că învățătoarea Gabriela Irimia ar fi implicată în practici ce pot fi interpretate drept abuz psihologic și lipsă de supraveghere adecvată în procesul educațional. Documentele puse la dispoziția redacției indică o serie de reclamații scrise, care ridică probleme legate de climatul educațional din această clasă, precum și de modul în care conducerea instituției a gestionat aceste semnale.
Contextul educațional și discrepanța dintre așteptări și realitate
Școlile private din România sunt promovate ca alternative la învățământul public, oferind clase cu un număr redus de elevi, supraveghere sporită și un mediu propice dezvoltării copiilor. În cazul semnalat, părinții susțin că aceste standarde nu sunt respectate. Ei afirmă că elevii nu beneficiază de supraveghere continuă, iar activitatea didactică este uneori inexistentă sau neorganizată, ceea ce contrazice promisiunile instituției. Aceste aspecte sunt detaliate într-un raport care poate fi consultat în articolul original publicat pe RepublicaLS.
Semnalele de alarmă transmise de părinți
Conform declarațiilor părinților, primele îngrijorări au apărut când copiii au început să manifeste stări de frică, confuzie și demotivare legate de mersul la școală. Ei au menționat că învățătoarea nu asigură o supraveghere permanentă a clasei și că în timpul orelor nu se desfășoară o activitate didactică coerentă. Un element evidențiat de familii este desemnarea unui elev să raporteze comportamentul colegilor și al cadrului didactic, fapt care a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia, conform relatărilor primite.
Blocajul dialogului și reacțiile cadrului didactic
Părinții care au încercat să adreseze aceste probleme au întâmpinat, potrivit afirmațiilor lor, o atitudine defensivă din partea învățătoarei Gabriela Irimia. Orice observație a fost percepută ca un atac personal, iar dialogul constructiv a fost înlocuit de tensiuni și confruntări verbale. Această dinamică a afectat relația dintre familie și instituția educațională, complicând găsirea unor soluții comune.
Evaluarea nivelului educațional și rezultatele obținute
Pe lângă aspectele legate de climatul emoțional, părinții au semnalat un nivel educațional sub așteptări. Rezultatele la testele naționale din anul precedent au fost descrise ca fiind foarte slabe, cu un număr redus de elevi care să atingă standardele minime, ceea ce ridică întrebări privind eficiența metodei de predare și supraveghere în această clasă.
Probleme legate de supraveghere și gestionarea conflictelor
Un alt punct adus în discuție este lipsa supravegherii adecvate în timpul orelor, care ar fi permis apariția unui climat haotic în clasă. Părinții susțin că conflictele dintre elevi au fost adesea ignorate, iar limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit frecvente, afectând negativ mediul educațional.
Aplicarea pedepselor și impactul psihologic asupra copiilor
În plus, se reclamă aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea elevilor, fără explicarea unui cadru pedagogic clar. Aceste măsuri sunt percepute de părinți ca forme de abuz psihologic, cu potențial de a afecta dezvoltarea emoțională a copiilor. De asemenea, se menționează utilizarea unor formule de comunicare ce pot induce manipularea psihologică, conducând la pierderea încrederii copiilor în propriile percepții.
Consecințele asupra copiilor și semnale repetate
Familile descriu un climat de frică și anxietate care domină experiența școlară a copiilor, împiedicându-i să se integreze și să se dezvolte armonios. Psihologii consultați avertizează asupra riscurilor pe termen lung, precum scăderea stimei de sine și refuzul școlar. De altfel, părinții afirmă că situația nu este un caz izolat în instituție, existând precedente în care copii au fost retrași din cauza unui mediu perceput ca nesigur și toxic.
Responsabilitatea instituției și solicitările părintești
Responsabilitatea pentru asigurarea unui mediu educațional adecvat revine nu doar cadrului didactic implicat, ci și conducerii Questfield International College. Părinții solicită implementarea unor măsuri clare, printre care:
- evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
- supraveghere reală a orelor;
- formare obligatorie în psihologia copilului pentru profesori;
- proceduri transparente pentru sesizări;
- toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.
Lipsa unui răspuns oficial și implicarea conducerii
În ciuda multiplelor solicitări, conducerea școlii nu a furnizat un punct de vedere oficial sau detalii privind măsurile luate în urma sesizărilor. Nu există informații publice privind evaluări interne, intervenții disciplinare sau evaluări psihologice ale climatului din clasă. Această absență a unei comunicări transparente ridică întrebări privind responsabilitatea managerială în gestionarea situației semnalate.
Concluzii și perspective privind responsabilitatea instituțională
Cazul adus în atenția publicului în legătură cu învățătoarea Gabriela Irimia și clasa a III-a de la Questfield International College evidențiază o serie de probleme serioase legate de bullying-ul psihologic, gestionarea deficitară a conflictelor și lipsa unei supravegheri eficiente. Documentele analizate și declarațiile părinților indică un mediu educațional care necesită o intervenție promptă și transparentă din partea conducerii instituției pentru a asigura protecția și bunăstarea elevilor. În absența unor măsuri concrete și a unui dialog deschis, persistă riscul perpetuării unui climat educațional cu efecte negative asupra dezvoltării copiilor.












