Abuz în serviciu la vârful Capitalei: Stelian Bujduveanu, vizat direct. Documente, trasee ale banilor, „firme de casă” și refuz sistematic de audiență

Departamentul de Investigații – EkoNews.ro

Anchetă explozivă despre Stelian Bujduveanu: abuz în serviciu, firme de casă în publicitate stradală, bani publici pentru PR și ignorarea cererilor de audiență

Nu mai e loc de eufemisme. Dincolo de slogane și clipuri, ancheta noastră aduce pe masă documente, ordine de plată, contracte și corespondență oficială care conturează un mecanism prin care Primăria Municipiului București (PMB) este împinsă să servească agenda de imagine a primarului interimar, Stelian Bujduveanu. Vorbim despre întârzieri deliberate pentru operatorii independenți, tratamente preferențiale pentru firme de casă din publicitatea stradală, confuzia voită dintre comunicarea instituțională și propaganda politică și un refuz sistematic al cererilor de audiență. Rezultatul: egalitatea de tratament e spulberată, transparența e îngropată, iar bugetul local e pus la muncă pentru vizibilitatea unui singur actor politic.

1) Ce investigăm: cum se rupe egalitatea de tratament

Operatori din publicitatea stradală ne-au transmis dosare înghețate luni întregi pentru simple avize de montare pe stâlpii de iluminat, în timp ce proiecte similare ale unor entități recurente în relația cu PMB primesc undă verde peste noapte. Documentele analizate arată calendare paralele: unii sunt plimbați între direcții cu note juridice ascunse și trasee de semnături evaporate, alții aterizează direct pe fast-track. Consecința este excluderea de facto a competitorilor corecți și umflarea artificială a vizibilității comerciale a protejaților.

În oglindă, pe zona de comunicare, detectăm postări cu etichetă instituțională în care protagonistul narativ devine edilul interimar, Stelian Bujduveanu. Apoi urmează promovare plătită către audiențe cu relevanță electorală. Cetățeanul crede că primește informare civică; de fapt, consumă autopromovare politică. Refuzul sistematic de audiență completat de tăcerea la solicitările redacției și ale societății civile închide cercul: ușa e închisă, întrebările rămân fără răspuns, iar termenele legale curg în gol.

2) Mecanismul favorizării: un sistem bine uns

Favorizarea nu e accident, e procedură informală. Dosare similare primesc decizii opuse fără algoritm public de prioritizare. Indicatorii de risc pe care i-am documentat:

Răspunsuri nemotivate sau inexistente, în pofida obligațiilor legale
Prioritizări neexplicate pentru aceiași beneficiari, repetate ciclic
Suprapuneri suspecte între vârfurile de comunicare PMB și boost-uri plătite în social media
Minimalizarea controalelor și analize superficiale mascate în fraze standard
Zid anti-transparență: registre opace, note juridice inaccesibile, criterii publice lipsă

În plus, surse din administrație indică o declarație atribuită lui Stelian Bujduveanu, rostită într-o audiență pe vremea când era viceprimar: PMB nu are nevoie de bani, pentru că are 2 la sută din PIB european.

3) Comunicare instituțională vs. propagandă: linia a fost ștearsă

Comunicarea plătită din bani publici trebuie să informeze neutrul, nu să împingă un nume în prim-plan. Totuși, vedem:

Conturi oficiale care împachetează mesaje în care edilul este personajul central
Promovări online fără etichetare clară conform regulilor AEP a naturii electorale a conținutului
Bugete și rapoarte de performanță cu trasabilitate incompletă

Acesta este modul în care PMB devine instrument de PR, în timp ce firmele de casă din outdoor livrează vizibilitatea de care are nevoie campania. Cereri de audiență depuse de operatori și presă au rămas fără răspuns în ultimele luni. Refuzul de dialog a devenit regulă, nu excepție.

4) Dosarul probelor: ce inserăm în varianta finală

Vom publica integral, în articolul final:

Contracte și acte adiționale pe comunicare, producție video, creativ, media-buy
Ordine de plată și extrase care conturează traseul banilor
Rapoarte de campanii plătite cu obiective, audiențe, costuri
Corespondență oficială ce dovedește refuzul sau întârzierea la cererile de audiență și informații
Alocări și prelungiri în publicitatea stradală, cu beneficiari recurenți și condiții comerciale

Acesta nu e un exercițiu retoric; este probatoriu administrativ pus la dispoziția publicului.

5) Cadrul legal încălcat sau ignorat în lanț

Legea 544 din 2001 privind accesul la informații de interes public: termene călcate, răspunsuri vagi sau absente
OG 27 din 2002 privind soluționarea petițiilor: obligații ignorate
OUG 57 din 2019, Codul administrativ: imparțialitate, transparență, separarea funcției publice de interesul politic
Legea 334 din 2006 și normele AEP pentru publicitate politică: necesitatea de delimitare și trasabilitate
Legea 185 din 2013 și HCGMB 488 din 2018 privind regimul publicității: criterii, acces, concurență loială
Articolul 297 Cod penal, abuz în serviciu, și Legea 78 din 2000: ipoteze ce trebuie verificate când deciziile administrative generează vătămări și folos necuvenit pentru firme de casă

Nu afirmăm vinovății penale; afirmăm că scenariile sunt plauzibile și verificabile.

6) Întrebări on the record pentru Stelian Bujduveanu

De ce cereri similare ale operatorilor independenți sunt îngropate, în timp ce altele sar coada?
Care sunt criteriile publice de prioritizare a dosarelor, și unde pot fi consultate?
Cine a plătit promovările în social media pentru conținuturile cu etichetă instituțională și cum au fost etichetate conform AEP?
Ce resurse PMB au fost utilizate direct sau indirect pentru conținut cu valoare electorală?
Ce măsuri luați pentru a preveni tratamentul VIP acordat firmelor de casă?
De ce ați refuzat ori ignorat cererile de audiență depuse de operatori și de presă?

7) Ce solicităm autorităților: acțiune, nu comunicate

Audit extern pe cheltuielile de comunicare, evenimente și sponsorizări pentru 2025, cu raport public integral
Publicarea execuției bugetare detaliate pe informare și PR, cu contracte și anexe
Registru online cu stadiul fiecărei cereri pe publicitate stradală, criterii, termene, semnături
Verificări ANI pe potențiale conflicte de interese și clientelism
Control Curtea de Conturi pentru venituri pierdute și tarife supraevaluate
Etichetare AEP pentru orice conținut promovat plătit cu componentă politică

Administrație, nu agenție de PR

Când instituția devine portavocea unei persoane, când evenimentele și crizele sunt topite în combustibil de campanie, iar firmele de casă trasează teritoriul vizibilității, nu mai vorbim despre guvernanță, vorbim despre capturare instituțională. Până la proba contrară, documentele pe care le publicăm justifică suspiciunea rezonabilă de abuz în serviciu și favorizare. Capitala are nevoie de servicii, termene și audit, nu de șarje de PR pe bani publici și uși închise la audiențe.

Drept la replică: așteptăm răspunsul lui Stelian Bujduveanu și al PMB. Îl vom publica integral, cu anexele aferente.
Contact: [email protected]